Sute de studenți mediciniști au cucerit Clujul cu o serenadă fabuloasă: „Seara-n drumul pe Piezișă.(...). Dimineața la LP, îmi plâng toate organele!” VIDEO
Sute de studenți mediciniști au cucerit Clujul cu o serenadă fabuloasă: „Seara-n drumul pe Piezisă. Farmacia e deshisă. Dimineața la LP, îmi plâng toate organele! (...) Oriunde mă duc pe drum, diagnostic știu să pun
Clujul a vibrat din nou sub farmecul inegalabil al unei tradiții care emoționează și amuză în fiecare an: Serenadele absolvenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”. Sute de tineri mediciniști, îmbrăcați în echipamente medicale și fetele cu coronite de flori pe cap, au umplut hașdeul cu versuri haioase, emoție și un strop de nostalgie dulce. Tradiția spune că merg pe la fiecare catedră și le cântă profesorilor.
.jpg)
Așa începeau să cânte, cu zâmbete largi și ochii ușor umeziți:
„Când la UMF am intrat / Mi-am dat viața peste cap / Nu știam ce bag / Și cât îmi va fi de drag.”
Timp de câteva ore, Hașdeul a fost martorul unei petreceri atipice, dar absolut adorabile: viitorii medici și-au luat rămas-bun de la studenție cu serenade cântate din suflet, printre glume savuroase despre LP-uri nemiloase, cursuri de anatomie și nopți nedormite pe Piezisă.
„Seara-n drumul pe Piezisă / Farmacia e deschisă” – cântau râzând, aluzie la combinația perfectă dintre cafeină, paracetamol și... supraviețuire studențească. Iar versul care a stârnit cele mai multe hohote:
„Dimineața la LP, îmi plâng toate organele!”
Spectatorii – trecători, părinți emoționați și cadre didactice – au privit cu mândrie cum viitorii doctori ai Clujului își celebrează finalul unei etape intense. Tinerele absolvente, superbe în echipamentele medicale, cu flori și coronite, arătau ca niște zeițe ale științei și pasiunii. Iar băieții, la fel de entuziaști, au dat tonul glumelor și al dansului, făcându-i pe toți să se oprească și să-i admire.
Serenada absolvenților de la UMF Cluj nu e doar o tradiție, e un spectacol în sine. Un mix de umor, suflet și recunoștință care amintește tuturor că, dincolo de examene și gardă, medicii sunt – în primul rând – oameni extraordinari, cu inimă, glas și multă-multă voință.
Și, sincer, dacă toți medicii cântă așa, credem că și inima noastră ar dansa pe ritmul stetoscopului. Concluzia este chiar unul dintre versurile serenadei: „Oriunde mă duc pe drum, diagnostic știu să pun”
Bravo, promoția 2025! Clujul e mai frumos cu voi!
0 Comentarii