Aproape 50 de arhitecți și reprezentanți ai mediului asociativ, propun Primăriei Cluj-Napoca și Consiliului Local achiziționarea centralei telefonice denumită și Palatul Telefoanelor, clasarea clădirii pe lista Monumentelor Istorice din Cluj-Napoca și deschiderea ei pentru publicul larg pentru activități culturale și comunitare.

Activistul clujean Adrian Dohotaru a precizat că așteaptă ca primăria Cluj-Napoca să se înscrie la licitație pentru a nu rata posibilitatea de a achiziționa clădirea.

„Alternativ achiziției clădirii doar de către primăria municipală, propunem primarului Emil Boc achiziția în parteneriat cu UTCN, posesoare recentă a mai multor imobile în zonă, dar și cu celelalte universități clujene, pentru a putea investi Palatul Telefoanelor cu funcțiuni publice specifice și potrivite structurii, compartimentării și plasticii arhitecturale, pe care viitorul utilizator nu le poate altera semnificativ, datorită valorii acestora de patrimoniu arhitectural recent”, a transmis Dohotaru. 

Clădirea a fost realizată după planurile reputatului arhitect și urbanist Vasile Mitrea în două etape succesive, prima în anul 1969 și a doua prin adăugarea ultimului etaj în anul 1976, și este reprezentativă pentru arhitectura românească a anilor ’60-’70 și pentru curentul brutalist în arhitectura autohtonă. A funcționat la început ca centrală de telefonie, cu spații destinate publicului (ghișee și cabine telefonice) la parter.

Motivele pentru care clădirea merită clasată ca monument istoric și deschisă pentru publicul larg

Printre motivele pentru care clădirea merită clasată ca monument istoric se numără valoarea arhitecturală și stilistică și importanța istorică și tehnologică. 

Clădirea reprezintă un exemplu emblematic al arhitecturii brutaliste românești din anii ’60–’70, un curent cu puține clădiri atât de bine conservate în țară. Proiectată de arhitectul Vasile Mitrea, clădirea ilustrează adaptarea modernismului european la contextul local, cu elemente precum betonul aparent, geometria masivă și integrarea funcționalității în design.

De asemenea, a funcționat inițial ca centrală telefonică, jucând un rol cheie în modernizarea comunicațiilor din Cluj în perioada socialistă și simbolizează tranziția României către era telecomunicațiilor, fiind o piesă esențială a infrastructurii urbane a vremii.

CITEȘTE ȘI: Se vinde „Palatul Telefoanelor”! Una dintre cele mai celebre clădiri din Cluj, lăsată la voia sorții. Primăria nu vrea să o cumpere

Mai mult decât atât, imobilul are un potențial cultural și social și poate deveni un centru cultural multifuncțional (expoziții, concerte, ateliere, spații pentru startup-uri sau coworking), asigurând accesul publicului la o clădire cu caracter de o calitate arhitecturală excepțională, prin inserția urbană, prin plastica fațadelor și prin tratarea originală a interiorului parterului, situată într-o poziție dominantă față de un spațiu public important, recent renovat, al centrului orașului.

De altfel, ar completa circuitul turistic al Clujului, oferind o completare la patrimoniul medieval și interbelic, prin prezentarea unei perioade mai puțin valorizate. Structura în cadre de beton armat și parterul foarte transparent dau clădirii un mare potențial de conversie pentru funcțiuni publice și reutilizare adaptivă.

Totodată, în absența intervenției publice, clădirea (deținută acum de Orange) poate fi vândută unui investitor privat și modificată ireversibil, pierzându-i-se identitatea arhitectonică. Palatul Telefoanelor și-a pierdut deja o parte din lucrările de artă realizate în metal care decorau zonele opace ale fațadelor, din neglijență sau necunoaștere. Restaurarea și reutilizarea adaptivă a clădirii ar putea fi un model de practică sustenabilă în oraș care să încurajeze renovarea clădirilor existente, în locul demolării și înlocuirii lor, se mai arată în apelul făcut de peste 50 de arhitecți.